Monumentul Kryptos – un cod secret al CIA

Kryptos – codul secret din curtea CIA
De Intel Today
„Menținerea secretului în ceea ce privește mesajul criptat a reprezentat o provocare pentru creatorul lui Kryptos. Eu și Jim eram sub lupa mass-media, care dorea să știe răspunsul. Sincer, eu nu-l știu. După ce Jim a terminat sculptura nu am revenit la sediul CIA ca să dezleg codul.” – Edward Scheidt (fost Președinte al Centrului de Criptare CIA)
„După două zile de la primirea sarcinii din partea Șefului, Echipa Z a rezolvat primele trei Secțiuni ale puzzle-lui. O altă zi fusese programată pentru Secțiunea IV, dar s-a luat rapid decizia de a se stopa cercetarea. Având în vedere textul respectiv, ultima Secțiune este prea complicată pentru a fi rezolvată fără a necesita un mare efort suplimentar, în dauna nerezolvării problemelor operaționale curente.” – Memoriu intern NSA
Observație: acest articol reprezintă traducerea unei serii de articole în cadrul căreia autorul reia pasaje identice. De asemenea, autorul prezintă și câteva pasaje cu calcule matematice și explicații lingvistice, altele decât cele prezentate în cele ce urmează, informații pe care nu le-am considerat relevante.
Istoricul implicării NSA
Prima persoană care a anunțat public că a decriptat primele 3 Secțiuni a fost Jim Gillogly, în anul 1989. Gillogly, un programator din sudul Californiei, s-a folosit de un computer.
Imediat după anunțul lui Gillogly CIA a dezvăluit că, încă din anul 1988, analistul David Stein a decriptat aceleași Secțiuni, folosindu-se doar de creion și hârtie, soluția textului fiind difuzată doar în interiorul Comunității de Informații.
De asemenea, NSA a susținut că câțiva angajați ai săi au rezolvat aceleași 3 Secțiuni, însă nu le-au fost dezvăluite numele. În martie 2000 s-a aflat că o echipă a NSA condusă de Ken Miller și Dennis McDaniels (alături de alte două persoane rămase anonime) a rezolvat Secțiunile 1-3 încă de la sfârșitul anului 1992.
În anul 2013, ca răspuns la cererea făcută de Elonka Dunin, în baza Freedom of Information Act, NSA a declasificat documente care arată că s-a implicat în încercarea de a rezolva puzzle-ul Kryptos, ca urmare a cererii sosite din partea lui Bill Studeman, pe atunci Director Adjunct al CIA. Documentele arată că, până în luna iunie, 1993, un mic grup de criptanaliști NSA reușise să decripteze primele 3 Secțiuni Kryptos. (Wikipedia)
O altă cerere, făcută de Michael Ravnitzky, a fost soluționată în luna aprilie, 2014, conținând câteva documente suplimentare. Acestea pot fi văzute pe noua pagină a site-ului NSA (secțiunea „Declassification and Transparency”), intitulată CIA Kryptos Sculpture.
Monumentul Kryptos
Kryptos este o sculptură realizată în anul 1989 de către artistul american Jim Sanborn, și se află situată în curtea sediului CIA, din Langley, Virginia. Încă de la inaugurarea sa, în data de 3 noiembrie 1990, sculptura a prezentat un mare interes în rândul criptanaliștilor, amatori și profesioniști, care au încercat să-i descifreze mesajul criptat. Dintre cele 4 părți ale mesajului primele 3 au fost decriptate. Ultima parte rămâne una dintre cele mai cunoscute enigme nerezolvate din lume. Până acum, artistul a prezentat două indicii referitoare la acest ultim pasaj.
Zona superioară Kryptos (secțiunile I și II)
Zona inferioară Kryptos (secțiunile Iii și IV)
Textul cifrat din zona din stânga a sculpturii conține 869 de caractere (865 de litere și 4 semne de întrebare), în timp ce zona din dreapta prezintă un format de criptare Vigenère, compus din 867 de litere.
Kryptos – Secțiunea I
„Dacă o Organizație ca CIA, creată să ascundă adevărul prin minciună, declară că spune adevărul, cât de adevărate sunt spusele sale?” – Dr. Jim Swire (Letter to INTEL TODAY)

Povestea lui David Stein
„Mi-a plăcut mult să analizez sculptura Kryptos. Criptografii profesioniști ar fi putut sparge aceste coduri mult mai repede folosind metode îmbunătățite, dar mă îndoiesc că ar fi obținut aceeași satisfacție. Nu m-am folosit de un PC pentru a decripta cifrarea Kryptos ci doar creion, hârtie, intuiție și multă perseverență. Folosirea unui computer mi-ar fi anulat satisfacția decriptării deoarece am descoperit că adesea, în viață, călătoria în sine poate fi mult mai plăcută decât finalizarea ei. A escalada munții sau a alerga maratonul nu înseamnă neapărat că vrei să ajungi într-un anumit loc (există modalități mult mai ușoare de a realiza asta) ci reprezintă niște provocări personale și spirituale pentru participanți. Atunci când ne confruntăm cu un puzzle sau cu o problemă putem pierde din vedere că, de fapt, noi ne-am asumat provocarea în sine…totuși, putem să ne folosim și de niște instrumente pentru a o rezolva. Înainte de a ne folosi de computere ar fi bine să ne putem aminti că avem deja cel mai puternic instrument cu care putem rezolva problemele: mintea noastră.” – David Stein, analist CIA
Într-o lucrare publicată în CIA Studies in Intelligence, David Stein a concluzionat: „Sper că această lucrare a fost sursă de inspirație pentru studierea și încercările ulterioare de a decripta puzzle-ul Kryptos. Chiar și acele părți deja decriptate ale mesajului prezent pe acest monument trebuie interpretate deoarece ascund semnificații mult mai profunde. Există multe indicii ce trebuie conectate și multe substraturi ce trebuie căutate și înțelese.”
Povestea decodării (parțiale) a lui Kryptos de către analistul CIA David Stein este foarte frumoasă și destul de inspirată. Dar este ea oare o poveste adevărată, ori este un basm? În opinia mea, narațiunea lui Stein nu poate prezenta mare încredere…și există mai multe motive.
Stein își începe cercetarea cu o observație uimitor de simplă, dar adevărată: Secțiunea a II-a prezintă repetarea a 3 litere, distanțate printr-o secvență formată din 8 litere. Având în vedere această ordonare de caractere, autorul nu subliniază faptul că și Secțiunea I prezintă repetarea tot a 5 litere, distanțate însă de o secvență formată din 10 litere…iar acest lucru nu reprezintă o omisiune accidentală. O analiză matematică detaliată arată că, într-adevăr, secvența respectivă conține 10 litere. De fapt, Stein a folosit pentru Secțiunile I și II aceeași lungime a cuvântului-cheie deși ele sunt diferite ca text. Ar putea oare o persoană care a petrecut sute de ore descifrând acest cod să facă o astfel de eroare?!
Nu știu cum a cum a decriptat Stein Secțiunea I…el spune că a aplicat aceeași tehnică pe care a utilizat-o și pentru Secțiunea a II-a. Problema este că această tehnică este, în mod evident, greșită…ea se poate aplica unui cod simplu Vigenère dar nu și unui Tabel Vigenère. De fapt, cheia de a decripta un Tabel Vigenère constă tocmai în a evita astfel de greșeli ce pot apărea atunci când se decriptează un text. Această poveste prezintă câteva observații. Una dintre acestea este: poate o persoană să rezolve Secțiunea I fără ajutorul unui computer?
Edward Scheidt a afirmat că „nu se poate sparge codul doar cu „un creion și o hârtie”, dar cineva poate încerca”…dar asta nu implică faptul că mesajul se și poate decripta în acest mod.
Iată un comentariu făcut de Stein, referitor la Secțiunea I: „Comparând primul text cu cel conținut de Secțiunea a II-a am remarcat că acesta este mai dificil de decriptat deoarece conține un număr mai mic de caractere (unele IC par să depășească limita teoretică de 0,063), fiindu-mi evident că a fost folosit un cuvânt-cheie format din 5 sau 10 litere. Deoarece valorile IC sunt calculate prin numărarea repetițiilor literelor dintr-o coloană, iar coloanele sunt împărțite în mai multe lungimi ale cheii (5, 10, 15 și așa mai departe), ele vor apărea ca valori adiționale la aceste noi valori calculate. Am încercat ambele lungimi (valori) ale cuvântului-cheie doar pentru că așa s-a dovedit că pot decoda această parte. Am efectuat aceeași analiză pentru Secțiunile II și III, așa cum am arătat anterior, iar rezultatul final pentru toată zona superioară a sculpturii este prezentată în acest document.”
Indexul de Coincidență (IC)
Acest index măsoară probabilitatea ca oricare două litere-sursă, alese în mod aleatoriu, să fie aceleași. Această probabilitate (K) este de aproximativ 0,067 în cazul alfabetului englez, în timp ce probabilitatea coincidenței în cazul unei selecții aleatorii uniforme din alfabet este de 1/26 = 0,0385.
\ Displaystyle \ kappa = \ frac {\ sum_ {i = 1} ^ {c} n_i (n_i -1)} {N (N-1)}
Formula de calcul IC
În această formulă de calcul c reprezintă numărul literelor alfabetului (26, pentru limba engleză), N este lungimea textului, iar ∑ N_1n_c reprezintă suma caracterelor cuvântului-cheie ca frecvență de repetare, luate ca numere întregi.
Atunci când Stein scrie că „pare că unele dintre IC depășesc limita teoretică de 0,063” se înșeală amarnic. În primul rând, IC este o probabilitate și, conform axiomelor Kolmogorov, variază, prin definiție, doar de la 0 la 1. În al doilea rând, pentru alfabetul limbii engleze IC nu este 0,063 ci aproximativ 0,067.
În cazul în care o ființă umană reușește să decripteze Secțiunea I a lui Kryptos, ceea ce trebuie să fie o evidență, odată ce a aflat cuvântul-cheie format din 10 litere, este faptul că a 3-a coloană conține de PATRU ori aceeași literă…litera Y apare de 4 ori.

Astfel, în funcție de frecvența apariției unei litere anume în cuvintele formate din alfabetul englez (vezi tabelul) cea mai mare probabilitate este dată de 4 litere…în ordine, E, T, A și O. Așadar, există o foarte mare probabilitate ca litera Y din textul criptat să fie litera E în textul decriptat deoarece E are cea mai mare probabilitate de a apărea în cuvintele limbii engleze. De aceea, în cazul articolului de față vom considera că așa și este.
Acum, să luăm în considerare câteva trigrame (cuvinte compuse din 3 litere). În limba engleză cele mai frecvente trigrame sunt the, and, tha, ent, ing, ion, tio, for, nde, has, nce, edt, tis, oft, sth, men”…de observat că doar 3 trigrame conțin litera E. Totodată, potrivit unui studiu, trigramele the, nde și nce prezintă cea mai mare frecvență de apariție (notă: potrivit altor surse, cum ar fi Python și Gutenberg Projectnce apare mai des decât nde șimai mult decât atât, o altă trigramă, ere, apare mai des decât nde și nce).
Pentru moment, trebuie doar să înțelegeți că frecvența de apariție a unei litere sau a unei serii N de litere (cum ar fi o astfel de trigramă) va depinde, desigur, de tipul textului cercetat.
În cazul nostru, voi renunța la trigramele the și nde (motivul va fi explicat mai târziu) însă voi păstra nce deoarece „arată bine”.

Această nouă ipostază de lucru arată că primele 3 litere ale „cuvântului-cheie lung de 10 litere” sunt PAL. Din acest moment, jocul este aproape încheiat.
Acum știm că litera de dinaintea trigramei nde este foarte probabil să fie A sau E…exemple, cuvintele CHANCE sau EVIDENCE. În cazul nostru, doar o singură literă din Tabelul Vigenère codat pe sculptura Kryptos satisface această cerință: litera T.
Presupunem că cuvântul-cheie este un cuvânt englezesc…știm că este compus din 10 litere, începe cu PAL și se termină cu T. Am căutat un Dicționar al Jocului Scrabble și am găsit următoarele cuvinte:
Palaestrae  Palaestras  Palankeens  Palanquins  Palatalize  Palatially  Palatinate
Palaverers  Palavering  Palenesses  Paleoliths  Palimonies Palimpsest  Palindrome
Palisading  Palladiums Pallbearer  Palletised  Palletises  Palletized  Palletizer
Palletizes  Palliasses  Palliating  Palliation  Palliative  Palliators  Pallidness
Palmations  Palmerworm  Palmettoes  Palmisters  Palmitates  Paloverdes
Palpations  Palpitated  Palpitates  Palsgraves  Paltriness Palynology
După cum se poate observa, există un singur cuvânt ce îndeplinește cerința noastră: Palimpsest.
Substantivul palimpsest are două semnificații. În cazul cercetării unui text, palimpsest înseamnă „manuscris (pergament/sul, sau carte) din care un anumit text a fost răzuit sau șters, astfel încât respectiva pagină să poată fi refolosită pentru un alt document”. În cazul unei utilizări a sa în cadrul unor colectivități științifice, cum ar fi arhitectura, arheologia și geomorfologia, palimpsest desemnează „un obiect fabricat sau prelucrat pentru un anume scop, ce este apoi reutilizat într-un alt scop”.
Ce se poate concluziona despre Documentul CIA, ormare a decriptării realizate de David Stein?
Iată concluziile lui Stein: „Chiar dacă pentru a decripta Secțiunile I, II și III nu era necesar să stabilesc care sunt cuvintele-cheie utilizate ca cod de substituire, am fost curios să aflu care erau acestea. Apoi, este destul de ușor: se identifică literele textului din rândul de sus al Tabelului Vigenère din Figura 1 și se urmează coloanele respective până când se găsește textul cifrat…apoi, luând în considerare primele litere cu care încep acele rânduri se identifică literele ce compun cuvântul-cheie. Deoarece cifrul Kryptos utilizează o versiune modificată a Codului Vigenère, textele din partea stângă și întreaga parte superioară a Figurii 1 trebuie eliminate pentru ca decriptarea să aibă sens. S-a dovedit că cuvântul-cheie pentru primele două rânduri ale Secțiunii I, compus din 8 litere, este ABSCISSA, iar cuvântul cheie pentru Secțiunile II și III, compus din 10 litere, este PALIMPSEST.”
Pur și simplu, greșit! Stein a greșit…încă o dată! Pentru Secțiunea I cuvântul-cheie, compus din 10 litere, este PALIMPSEST, în timp ce pentru Secțiunea a II-a cuvântul-cheie, compus din 8 litere, este ABSCISSA!
Cum oare a putut acest om, ce pretinde că a petrecut 500 de ore studiind și descifrând acest cod, să tragă o concluzie complet greșită?! Asta denotă că păstrarea unui secret înseamnă multe! Dacă decriptarea ar fi fost prezentată corect, documentul nu ar fi primit vreodată aprobarea pentru a fi prezentat și evaluat intern de către toți angajații CIA, colegi cu Stein…iar acest lucru este la mintea cocoșului!
Cum se sparge Codul Vigenère
Vom analiza doar o parte, de mare importanță, a mesajului codificat pe panoul superior, zona din stânga (mulți criptanaliști au realizat că în Secțiunea a IV-a există „ceva ce promite”). Iată mesajul codat acolo: GGWHKK? DQM CPFQZ DQM MIAGPFXHQRLG
Secvența de litere DQM apare de două ori, separată de un șir de 8 caractere. În limba engleză este foarte probabil ca un cuvânt format din 3 litere să fie THE. Vom presupune că întregul text, începând de la DQM și până la limita primului panou, a fost codificat prin aceeași metodă, Tabelul Vigenère, cu același cuvânt-cheie sau frază de acces. Este posibil ca Sanborn să fi oferit cheia corectă, KRYPTOS, în Secțiunile potrivite?! În primul rând, trebuie să învățăm câteva concepte…apoi, să analizăm.
Codul Vigenère, cunoscut și ca Tabula Recta sau Pătratul (Tabelul) Vigenère, reprezintă un tabel al literelor ce compun alfabetul și poate fi utilizat pentru a cripta un anumit mesaj.
Tabelul Vigenère
Acest tabel cuprinde toate cele 26 de litere ale alfabetului, ordonate pe 26 de rânduri, fiecare rând începând cu litera numeric corespunzătoare din alfabet. În diferite zone ale procesului de criptare compunerea textului cifrat utilizează acea ordonare a alfabetului ce corespunde unuia dintre cele 26 de rânduri. Inserarea respectivei ordonări alfabetice depinde de o procedură specifică ce constă în repetarea unui cuvânt-cheie. (Wikipedia)
Să presupunem că textul care urmează a fi criptat este ATTACKATDAWN (Atacați în zori)Persoana care trimite mesajul alege cuvântul-cheie, pe care-l repetă până când se potrivește cu lungimea textului de trimis…să luăm ca exemplu cuvântul-cheie LEMON:
Textul principal: ATTACKATDAWN
Cuvântul-cheie: LEMONLEMONLE
Textul criptat: LXFOPVEFRHNR
Textul criptat ce apare în Secțiunea I Kryptos este următorul:
EMUFPHZLRFAXYUSDJKZLDKRNSHGNFIVJ 
YQTQUXQBQVYUVLLTREVJYQTMKYRDMFD
Textul decriptat este Between subtle shading and the absence of light lies the nuance of iqlusion – Între umbra (umbrirea) cea subțire și absența luminii (întunericul profund) se poate afla/găsi clarificarea (drumul către informație/adevăr).
Cifrul Vigenère „codat”
Cifrul „codat” Vigenère utilizează un tabel alternativ. „Cheia alfabetului” determină alegerea alfabetului utilizat pentru criptarea și decriptarea mesajului. În loc de a se utiliza alfabetul normal A-Z, „cheia” folosită ordonează înainte de litera A o altă serie de litere făcând decriptarea mult mai dificilă. Cuvântul-cheie este chiar codul utilizat pentru a selecta coloanele tabelului.
În cazul Kryptos, în textul ce apare pe cele două panouri-dreapta (secțiunile II și IV) Sanborn a folosit cheia-ascunsă KRYPTOS înainte de ordonarea firească a literelor alfabetului…exemplu: KRYPTOSABCDE
IC (Indexul de Coincidență) pentru Secțiunea a II-a Kryptos
Folosind aceeași formulă (prezentată mai sus) am calculat IC pentru fiecare lungime a cuvântului-cheie (1-16 litere)…a rezultat în mod clar că cuvântul-cheie este compus din 8 caractere. Maximele ce depășesc valoarea medie, respectiv coloanele 4, 12 și 16 (0,0560, 0,0565 și 0,0663) se datorează unor consecințe matematice. Textul a fost criptat cu un cuvânt-cheie ce conține 8 caractere (L=8).

Iată calculul pentru coloanele 1-10 (ultimul număr este media aritmetică a fiecărei coloane):
0,0452
0,0455 0,0507 0,0481
0,0434 0,0434 0,05 0,0456
0,0523 0,0646 0,0541 0,0529 0,0560
0,0439 0,0606 0,0485 0,0452 0,0462 0,04888
0,0461 0,0481 0,0512 0,0485 0,0451 0,0496 0,0481
0,039 0,0426 0,0363 0,0527 0,0352 0,0574 0,0379 0,0430
0,0755 0,079 0,0732 0,0674 0,0732 0,0488 0,089 0,0549 0,0701 (coloana 8)
0,039 0,0345 0,0495 0,0405 0,0375 0,048 0,0541 0,0435 0,0429
0,0432 0,0374 0,0702 0,0455 0,0549 0,0473 0,0511 0,0417 0,0568 0,036 0,0625 0,0503
Dacă divizăm textul în patru coloane, după fiecare 2 rânduri se reia aceeași configurație:
1 2 3 4
5 6 7 8
1 2 3 4
5 6 7 8
1 2 3 4
Drept urmare, probabilitatea ca două litere alese aleatoriu să fie identice va depinde de poziția acestora (aleatorie sau uniform-repetabilă). Prin urmare, o astfel de probabilitate va fi de aproximativ (0,067 + 0,0385) / 2 = 0,0528.
Aceeași logică se aplică dacă împărțim textul în 12 coloane:
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4
5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4
5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8
În cele din urmă, dacă împărțim textul într-un șir de caractere cu o lungime de două ori mai mare decât cuvântul-cheie (L=8) toate literele sunt criptate cu același cod. Prin urmare, IC ar trebui să fie apropiat de valoarea 0,067 (0,0701).
În acest moment nu mai există vreo îndoială cu privire la faptul că cuvântul-cheie este compus din 8 caractere.
Drept urmare, am re-scris pe 8 coloane textul codat știind că toate literele dintr-o anumită coloană au fost criptate folosindu-se același Alfabet Vigenère.

Dacă vom analiza frecvența de apariție a literelor conținute de fiecare coloană vom afla care anume litere din mesajul principal au fost înlocuite în textul codificat.
Acum, vom căuta „Alfabetul Vigenère” criptat cu KRYPTOS, cel care transformă DQM în THE. Evident, vom descoperi că cuvântul-cheie inserat în coloanele 1, 2 și 3 corespunde literelor S, S și A.
K R Y P T O S A B C D E F G H I J L M N Q U V W X Z
S  A B C D E F G H I J L M N O U U W X Z K R Y P T O
S  A B C D E F G H I J L M N O U U W X Z K R Y P T O
A  B C D E F G I I J L M N O U U W X Z K R Y P T O S
Iată ce se va obține:

În acest moment pare foarte probabil că suntem pe calea cea bună. Am observat că primele 3 litere din rândul 41 formează trigrama WES care, probabil, este urmată de un T. Asta implică faptul că a 4-a literă a cuvântului-cheie este A.
Apoi au început să apară cuvinte. De exemplu, GATH, din rândul 7, este probabil să fie urmat de litera E. Aceasta implică faptul că a 5-a literă a cuvântului-cheie este B.
Știm că cuvântul-cheie este format din 8 caractere….până acum, am identificat ordonarea SSAAB. Presupunând că este vorba de un cuvânt în limba engleză (de aceea NICIODATĂ nu trebuie folosite cuvinte engleze într-un cuvânt-cheie) acesta trebuie să înceapă cu litera A deoarece nu există cuvinte ce încep cu AA (doi de A). Așadar, căutăm un cuvânt care ar conține literele AB–SSA, și descoperim că un singur cuvânt din limba engleză conține această configurație: ABSCISSA.
Având toate aceste date, iată configurația finală:

Și acum, iată mesajul decriptat, conform textului Secțiunii I: „Ei se folosesc de câmpul magnetic al Pământului X Informația a fost adunată și transmisă în subteran, într-o locație necunoscută X Langley (CIA – n. tr.) știe asta? Ei ar trebui să fie în subteran acolo, undeva X Cine știe locația exactă? Doar WW Ăsta a fost ultimul său mesaj X Treizeci și opt de grade cincizeci și șapte minute șase virgulă cinci secunde nord Șaptezeci și șapte grade opt minute patruzeci și patru secunde vest ID (identitate) printre rânduri”
Totuși, nici acest text nu este complet. Jim Sanborn a recunoscut că, din motive estetice, a comis o greșeală în scrierea textului sculptat, prin omiterea unui X ce trebuia folosit pentru a separa propozițiile. Prin urmare, textul descifrat care încheie propoziția „…FOUR SECONDS WEST ID BY ROWS” (patru secunde vest ID (identitate) printre rânduri) nu este cel corect! Să încercăm să rezolvăm și această problemă, apărută datorită omiterii literei X: textul „FOUR SECONDS WEST ID BY ROWS” ar fi trebuit să fie scris corect „FOUR SECONDS WEST X LAYER TWO”.
Întrebare: ce „literă” a fost omisă de Jim Sanborn? Răspuns: ultimul rând pierde un S, textul criptat devenind astfel DQUMEBEDMHDAFMJGZNUPLGE S WJLLAETG
Apoi, textul decriptat devine TESFORTYFOURSECONDSWEST X LAYERTWO
De unde începe Secțiunea a II-a?
Deoarece cuvântul-cheie SSA este conținut de un alt cuvânt, ABSCISSA, putem concluziona, fără a greși, că textul criptat începe cu 5 + (8 x N) caractere, respectiv cu 37 de caractere (adică 5 + (8 x 4)) înainte de semnul întrebării: VFPJUDEEHZWETZYVGWHKKQETGFQJNCEGGWHKK?
Aceste 37 de caractere au fost codificate cu aceeași cheie și același cuvânt-cheie…acum, putem decoda mesajul…

Rezultatul obținut este propoziția „Hows, ai văzut că este posibil?”, iar textul complet, decriptat, este următorul: „Hows, ai văzut că este posibil? Ei se folosesc de câmpul magnetic al Pământului. Informațiile au fost strânse și transmise în subteran, într-o locație necunoscută. Langley știe asta? Ei ar trebui să fie în subteran acolo, undeva. Cine știe locația exactă? Doar WW. Ăsta a fost ultimul său mesaj. Treizeci și opt de grade cincizeci și șapte minute șase virgulă cinci secunde nord Șaptezeci și șapte grade opt minute patruzeci și patru secunde vest. Nivelul II.”
Quo vadis?
În cele din urmă, și acest mesaj descifrat este tot o ghicitoare…una pe care nu suntem încă capabili să o înțelegem. Totuși, am putea înțelege mai bine eșecurile Agențiilor Americane de Informații, imediat după căderea Zidului Berlinului. Iată un indiciu: Hubris.
Chiar dacă se va reuși decriptarea ultimei secțiuni, rezultatul final al acestei enigme într-o enigmă trebuie să fie și el descifrat. Conform decriptărilor făcute până acum textul pare să transmită următoarele mesaje: 1. Iluzia ce există în Întuneric (necunoașterea – n. tr.); 2. Energia câmpului magnetic terestru este direcționată către „ceva” existent în subteran; 3. Mormintele egiptene antice, legate de indiciul 4 ce încă își așteptă rezolvarea, după aproape trei decenii.
Referințe
Kryptos — Wikipedia
Stein, David D. (1999). “The Puzzle at CIA Headquarters: Cracking the Courtyard Crypto” (pdf). Studies in Intelligence43 (1).
The puzzle at CIA headquarters. Cracking the courtyard crypto — CIA Website
Vigenère cipher — Wikipedia
Sursa articolului
Note personale
Mesajul decriptat al Secțiunilor I-III devine „Între umbra (umbrirea) cea subțire și absența luminii (întunericul profund) se poate afla/găsi clarificarea (drumul către informație/adevăr)”
și
„Hows, ai văzut că este posibil? Ei se folosesc de câmpul magnetic al Pământului. Informațiile au fost strânse și transmise în subteran, într-o locație necunoscută. Langley știe asta? Ei ar trebui să fie în subteran acolo, undeva. Cine știe locația exactă? Doar WW. Ăsta a fost ultimul său mesaj. Treizeci și opt de grade cincizeci și șapte minute șase virgulă cinci secunde nord Șaptezeci și șapte grade opt minute patruzeci și patru secunde vest. Nivelul II.”
Indiciul ascuns referitor la mormintele egiptene, prezent în mesajul decriptat, poate fi conectat cu informațiile pe care Radu Cinamar le oferă în ceea ce privește tunelul existent între Sala Proiecțiilor de sub Sfinxul din Bucegi și o încăpere asemenea ce există, undeva, sub Marea Piramidă de la Gizeh. Interesant, nu-i așa?!

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s