Einstein și „E=mc²”

Intel Today,
„Dacă un corp generează energia L sub formă de radiație masa sa se diminuează cu L/c². Faptul că energia emisă devine energia radiației nu are, în mod evident, o anume importanță, astfel încât ajungem la concluzia că masa unui corp este o mărime ce depinde de potențialul său energetic; dacă energia se modifică prin L, masa se schimbă în același sens, cu L/(9×1020), energia fiind măsurată în „erg iar masa în grame. Nu este imposibil ca teoria să poată fi testată cu succes, mai ales în ceea ce privește corpurile ce prezintă o mare variație a potențialului lor energetic (cele cu conținut ridicat de radiu, de ex).” – Albert Eistein, 27 septembrie 1905
einstein
Pe data de 27 septembrie 1905 revista de fizică Annalen der Physik publică lucrarea lui Albert Einstein „Inerția unui corp depinde de conținutul său energetic?” introducând astfel în conștiința publicului „infama” ecuație cunoscută azi, „E=mc²”.
În lucrarea publicată de Einstein în 1905 privind echivalența între masă și energie nu se specifică „E=mc²” ci „m=L/c²”.
Desigur, Einstein a (re)scris ecuația respectivă sub forma „E=mc²” în primul număr al revistei „Science Illustrated” (în 1946), în articolul “E=mc² : The Most Urgent Problem of Our Time”.
Această ediție a Tratatului despre Energie al lui Einstein se bazează pe traducerea în limba engleză a lucrării originale scrisă în limba germană, „Ist die tragheit eines Korpers von seinem Energiegehalt abhangig?” (apărută în publicația Annalen der Physik, 18:639, 1905), care a apărut în cartea The Principle of Relativity„, publicată în 1923 de Methuen and Company, Ltd. of London.
Majoritatea lucrărilor din această colecție reprezintă traducerile în limba engleză ale lui W. Perrett și G.B. Jeff, din „Das Relativats prinzip”, ediția a 4-a, publicată în 1922, de Tuebner. Toate aceste surse sunt publice; acest document, preluat din acestea, rămâne public și poate fi reprodus fără permisiune, restricție, atribuire sau compensare.
Nota de subsol este așa cum a apărut în ediția din 1923. Traducerea făcută în limba engleză, în 1923, a modificat notațiile folosite de Einstein în 1905 pentru a se conforma cu cele utilizate în anii 1920; de exemplu, „c” reprezintă viteza luminii, spre deosebire de notația „V” folosită de Einstein în 1905. În lucrarea originală Einstein folosește „L” pentru a defini energia; pentru a defini aceeași energie, cei ce au tradus lucrarea în 1923 au înlocuit ecuația „m=L/” cu „E=mc²„…în loc de „L” s-a folosit „E”, pe atunci mai „la modă/modern”. În concluzie: ecuația originală a fost rescrisă, rezultând astfel formula „E=mc²„.
Apropos: teoria lui Einstein a fost testată cu succes la Hiroșima, pe data de 6 august 1945.
PS – Una dintre cele mai frumoase amintiri este o seara cu Lev Okun, un adevărat geniu, care ar putea fi privit ca tatăl armelor termonucleare rusești.
Lev mi-a spus cea mai bună glumă, referitor la această ecuație…fiecare profesor ar trebui să se simtă rușinat!
În ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari fizicieni în viață, Lev m-a impresionat cel mai mult prin simplitatea sa. Mințile strălucite sunt întotdeauna oneste, iar onestitatea înseamnă simplitate. Numai imbecilii sunt pretențioși.
Și acum, „gluma”…Lev i-a invitat pe cei prezenți la masă să răspundă la 2 întrebări simple: care dintre următoarele 4 ecuații a fost scrisă de Einstein, și care ar trebui să fie folosită pentru a fi predată studenților noștri?

E = m \, c^2

E_0 = m \, c^2

E = m_0 \, c^2

E_0 = m_0 \, c^2

Majoritatea a indicat E = m_0 \, c^2
Desigur, acest răspuns este absolut absurd, chiar dacă respectiva ecuație este tipărită în toate manualele moderne: masa reprezintă o proprietate a unei particule aflată în repaus…nu este nevoie de acel indice zero!
Chestia asta a lăsat pe toată lumea mută…mulți dintre cei prezenți răspunseseră diferit la cele două întrebări!
În final, Lev a ținut să sublinieze următorul adevăr: „Așadar, crezi că Einstein a scris această ecuație însă noi, profesorii. folosim altă formulă pentru a-i învăța pe studenți?! În acest caz, cu siguranță că ești un imbecil!”
Toată lumea prezentă la masă a râs sănătos.
Sursa articolului
Reclame

2 comentarii

  1. Mulțumesc pentru articol! Nu știam de ce mă frământa formula acestei ecuații nu cu mult timp în urmă! Nu m-a ținut însă mult! Cel puțin cât îmi amintesc…asta este cu mine, prind atâtea și de aceea nu reușesc să mă organizez mai bine. Sunt nu doar un receptor dar și emițător…
    Chiar dacă mă interesează să mai citesc articolul, o voi face la un alt moment, acum deja mă simt puțin cam obosită căci e trecute fix de 12 noaptea!
    Mersi fain pentru articol!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s